Programul festivalului, atat la scena mare, amplasata pe plaja, cat si de la scena mica, de la Goblin ‘n Gulag il puteti gasi aici.

Vamaioti, revine Stuffstock!

Iesind din Baile Herculane, luand-o pe drum la stanga, pe partea stanga se afiseaza muntii Cernei, in timp ce, pe partea stanga apar muntii Mehedinti.  mergand  pe drum, tot pe partea muntilor Cernei este lacul 7 izvoare, cunoscut pentru apele termale.  Mai incolo se gaseste motelul Dumbrava, loc ideal de stat, sau de pus cortul langa, de folosit ca si base camp pentru expeditiile prin imprejurimi. Pe langa numeroase varfuri si creste (pe care nu am apucat sa pe pargurg), apropiere se gasesc si cascade si chei minunate.

Primul traseu a fost catre cascada Vanturatoarea. De la motel Dumbrava ne-am intors pe drum catre baile Herculane vreo 2 km si am trecut valea Cernei. Am urcat prin padure pe firul apei si pe alocuri dupa marcaj pana in dreptul cascadei. Privelistea era superba: cascada, nu prea mare, in trepte. Se putea ajunge atat la baza ei (nu fara sa te uzi), cat si deapsupra, pe un platou.

Urmatorul traseu pe care l-am urmat ar fi trebuit sa fie cheile Prisacinei. Plecand de la motel Dumbrava, de data aceasta in partea opusa, pana la primul pod, am urmat mai apoi marcajul de banda galbena. Era un drum destul de lat care, la un moment dat se intersecta cu un drumulet mai micut. Marcajul, desenat pe gardul unei case arata ca ar fi trebuit sa urmam drumul mai mic. Crezand ca probabil a fost mutat gardul si intreband un localnic, am luat totusi drumul mai lat si am urcat prin padure de-alungul raului. Sus, peisajul era minunat, se vedeau muntii Mehedinti. Abia cand ne-am intors ne-am dat seama ca acelea erau cheile Drastanicului si nu cheile Prisacinei.

Am ajuns pana la urma si in cheile Prisacinei, urmand traseul de banda galbena (chiar urmandu-l de data asta). Vroiam sa urcam pana in satul Dobraia si de acolo sa ajungem pe varful Arjana. Bineinteles ca, din nou, socotelile ne-au fost date peste cap. Mergand prin chei, am pierdut traseul, si am ales varianta de a urca direct in sus, prin padure, pe o panta destul de abrupta (noroc cu betele de schi, ideale atat pentru uracat cat si pentru speriat soparle si vipere).  Cand s-a terminat padurea, am dat peste o pajiste minunata si peste un grup de case (credeam noi satul Dobraia).

Ei bine nu! Ni s-a spus ca Dobraia era de fapt 2 dealuri mai incolo si, o batranica simpatica (cu un limbaj destul de greu de inteles pentru niste Ardeleni) ne-a si indicat poteca pe care sa o luam. Mai mult ne-au ajutat scrijeliturile de nume de pe copaci ca sa dibuim drumul. De la biserica din sat (satul are vreo 4-5 case, nu am vazut mai multe), am coborat pana pe valea Cernei pe marcajul de punct galben, pana la podul de unde am pornit. Am renuntat la a mai face varful pentru ca ocolul ne-a luat foarte mult timp.

Muntii Cernei sunt foarte frumosi si, sunt convinsa, au mult mai multe peisaje de oferit decat am vizitat tura asta. Din pacate nu sunt foarte bine marcati si nici foarte umblati.

In baile Herculane se poate ajunge cu trenul sau cu masina. Gara este, din pacate destul de departe de centrul orasului, iar taximentristii (fiind un oras cat de cat turistic) incearca sa profite de orice turist nou prin zona.

Centru orasului mi-a lasat impresia de film de groaza. Cladiri grandioase, superbe, din epoca habsburgica, insa lasate in paragina. Aceste cladiri/palate contrasteaza puternic cu blocurile si hotelurile noi, construite pentru turistii veniti pentru bai termale si tratament. Vechiul si noul de imbina sub peisajul mirific al muntilor Cernei si Mehedinti, munti josi si stancosi care inconjoara orasul din toate partile.

Cap de afis sunt, sambata seara, proiectie de film “Nunta muta”, a lui Horatiu Malaele, un film despre un sat distrus de comunisti si, duminica seara, concert Ducu Bertzi.  Pe langa aceasta vor mai fi manifestari pe toate gusturile: demonstratii hipice, teatru, iluzionism, targ popular, concururi de gatit (speram si de degustat).

Nu stiu cum va fi, din cate am inteles acest festival se tine in fiecare an, dar nu pot sa nu imi imaginez concertul Ducu Bertzi sub cupolele castelului, oameni intinsi pe iarba, cu o bere in mana privind povestea intesata cu umor negru a unui sat din Romania ras de pe fata pamantului.

Programul festivalului il gasiti aici.

Alpinist, maratonist, tanar in varsta de 24 de ani, Sorin a avut un accident la inceputul lunii iulie, accident care l-a lasata imobilizat de la gat in jos si cu arsuri pe 75% din corp.

Seara se anunta una frumoasa, o seara in care poti ajuta un tanar sa revina la o viata normala, dar si in care te poti bucura de muzica de calitate si de o expozitie de fotografie.

Centrul este construit intr-un frumos stil habsburgic, asemanator celui din Timisoara. Plin de flori, frumos impodobit, orasul se poatea mandri, din cate am vazut cu pietonala din centrul orasului, sinagoga, podul de fier si piata centrala.  Daca ai o zi intreaga de pierdut, este un oras care are ce iti arata.

Orsova este un micut Oras la malul Dunarii, in zona varsarii raului Cerna si la marginea lacului de acumulare Portile de Fier I. Pe langa panorama impresionanta pe care ti-o ofera (catre Dunare, catre muntii Serbiei), Orsova are si cateva obiective care merita vazute. Unul dintre aceastea este Manastirea Sfanta Ana, situata in varful unui deal. Se poate ajunge cu masina si chiar pe jos (1km de urcare usoara din oras).

Una dintre posibilitatile de cazare in Orsova o reprezinta plaja Gratzka, o plaja retrasa, destul de aproape totusi de oras, unde se pot pune corturi, se poate face baie in Dunare, se poate sta la plaja.

Intre Orsova si Dubova se afla cazanele mici ale Dunarii. Acestea pot fi parcurse fara prea mare dificultate, fiind la nivelul soselei. Soseaua se continua apoi spre satul Dubova, in drum intalnind si o sculptura in stanca a capului lui Decebal, executata de un artist roman in perioada comunismului.

Dubova este un sat in principal turistic situat la malul unui golf. Cazanele mari se afla la iesirea Dunarii din acel golf si se pot vizita fie pe Dunare (cu o barca cu motor exclusiv) sau pe munte urmand traseele turistice (pe jos, deorece soseaua se termina in Dubova). Exista posibilitatea inchirierii de barci cu motor sau hidrobiciclete iar hotelurile si cabanele din jur ofera cazare la cele mai variate preturi.

Construit intre 1437 si 1543, castelul surprinde atat arhitectura baroca cat renascentista.  A fost distrus si modificat de-lungul anilor, fiind folosit ca si spital de campanie pentru soldatii germani in timpul celui de-al doilea razboi mondial si pe post de CAP in timpul comunismului. Acuma, restaurarea castelului a inceput sub patronajul Printului Charles de Wales.

Castelul este destul de departe in interiorul satului, astefel incat, atunci cand am ajuns acolo singurii turisti erau niste studenti la arta in practica. Castelul se prezinta in 2 moduri distincte. Partea restaurata isi arata maretia timpurilor trecute si este folosit ca si loc de dormit pentru studentii in practica, dar si ca sala de conferinte (un mod foarte bun de a promova turismul in aceasta zona). Cealalta parte, castelul principal, este complet in ruina, acoperisul este inexistent, iar inauntru sunt gunoaie. Numai imaginatia iti poate arata cum, mai demult, acolo era o sala de dans, biblioteca sau dormitoare impozante.  In incinta gradinilor se afla si o cafenea, Art Cafe.

In fiecare an se organizeaza, ca mijloc de promoavare, un festival medieval.

Laguna s-a format pe locul unor exploatari de calcar sau siliciu, nu mai stiu exact, resturile din aceste minereuri dandu-i culoarea aceasta ireal de albastra. Apa este numai buna de scaldat (nu stiu totusi ce este in apa aceea si cat de daunator este), cu toate astea nu stiu cat de bine este sa te avanti in larg. Privelistea este una dezolanta in jurul lacului: dealuri taiate de excavari, munti de steril in urma exploatarii. Dar totusi este o imbinare frumos de ireal si apocaliptic, de frumos si urat, un loc bun de evadare din oras.

Plus: era liniste, foarte multa liniste. Era o zi rece de sambata probabil de aceea satenii nu erau la mici si bere. Apa lagunei era foarte calda (in comparatie cu gerul de afara).

Minus: nu, nici aici nu scapam de tona de gunoaie lasate de turisti.

Un alt drum este de undeva din Tureni cu intare in cealalta partea, sau, se mai poate ajunge pe jos, din padurea Faget (Cluj), pe un traseu de cam 8 ore.

Cheile Turzii: Rezervatia naturala are o lungime de 2 km si ceva si pereti numai buni de escaladat. Traseele de escalada sunt marcate si sunt diverse, de la cele simple, pana la trasee pentru alpinisti experimentati.

Din punct de vedere al turistului venit fara echipament de escalada, cheile sunt usor de strabatut (totusi nu v-as recomanda sa veniti in pantofi cu toc, da! am vazut cazuri).  Traseul urmat (marcat cu cerc rosu) pornea de la cabana Cheile Turzii, strabatea cheile, urca pana pe creasta din stanga si apoi cobora prin padure pana inapoi la cabana. Si ai ce vedea. Privelistea este minunata: pesteri, pereti aproape verticali, raul, plante si animale, unele, din cate am inteles, chiar rare la noi in tara.

Plus: Locul ideal de mers intr-un weekend. Ofera posibiliatati de campare iar traseele sunt foarte usoare.

Minus: Se percepe o taxa modica de intrare in chei, 3RON. Datorita acestui lucru mi-as fi dorit sa fie mai curat, mai putine PET-uri si ambalaje.